Saturday, December 16, 2006

Jurnal

mi-am desclestat cu greu ochii, apoi gura si mi-am atins cu varful limbii buzele... inca mai erai acolo. rece si mut.

mi-e somn. dorm de mai mult de 12 ore si imi afund capul tot mai greu si mai adanc in perna. mi-as dori sa ma trezesc in asternuturi curate. sa nu duhneasca a fum. sa nu mai miros a tine. sa pot deschide ochii si sa nu vad in jur dezordinea. dar ma invelesc mai bine in asternuturile astea murdare. le urasc. 

ce bine era cand eram oarba. aveam casa mea, un bloc mare de piatra, fara o forma anume, neslefuita. o masa de piatra gri cubica. fara contururi geometrice complicate, fara arcade, fara pereti de sustinere, cu o singura fereastra. dincolo de peretii grosi stau eu, in pat. aveai si tu o fereastra. intai i-am pus lacat, apoi am cimentat-o. acum astept ca vopseua de pe perete sa se usuce si in timp sa devina scorojita si galbena ca cea din restul casei. nu suport macar sa ma uit la ea, este ca o pata mare care nu se mai usuca si este in dezacord cu totul. mi-ar placea sa-mi vopsesc toti peretii asa, dar este o operatiune mult prea complicata si nu as suporta oricum mirosul acela de proaspat vopsit in toata casa.

si totusi ma intriga. imi adun toata forta si ma ridic din pat pana la pata. o ating cu degetul aratator si pe el mi se lipeste vopsea. uda. macar are tendinta sa se scorojeasca... si pe viitor, dupa ce se va usca si timpul va mai trece va arata ca restul casei. bag degetul cu vopsea in gura. are acelasi gust ca si tine. si mi se face dor.

mi-am gasit scopul zilei de azi. azi am sa iau o dalta, un baros, si langa pata de vopsea de pe perete am sa te sculptez. normal ca nu are sa iasa ca originalul sau poate nici macar nu o sa semene sau poate am sa renunt imediat dupa cap. mi-am gasit un scop al zilei, care ma va face sa-mi arunc cu apa rece pe fata si sa pornesc spre peretele gol. merg desculta si totusi am senzatia ca umblu in niste pantofi mult prea mici care ma jeneaza. ma simt ca un creator de arta, pragmatic si inzestrat, sau poate doar imi doresc ca tu sa vii, sa spargi fereastra cimentuita si sa razi de sculptura mea "asta sunt eu?".

dar mi-am gasit un scop si pentru azi.

No comments:

Post a Comment

Alo, daaaaaaa. Nu sunt momentan acasa. Va rog lasati un mesaj.